Home Despre noi Staff Contact  




Joi, 17 Noiembrie 2011

Producătorii harghiteni sunt sfătuiţi să nu vândă cartofii la preţuri de nimic

cartofi_sac.jpgProducătorii din Harghita sunt sfătuiţi de specialişti să fie prudenţi şi să vândă cartofii treptat, pe măsură ce preţurile se stabilizează.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Harghita, Torok Jeno, a declarat, miercuri, că preţul este în uşoară creştere, ajungând la 50-55 de bani pe kilogram, faţă de 35-40 de bani pe kilogram, cât era în urmă cu două luni. El le-a recomandat producătorilor pe de o parte să fie prudenţi să nu vândă sub 45 de bani kilogramul, iar pe de altă parte nici să nu rămână cu stocuri mari în primăvară, pe care să nu le mai poată comercializa.
''Nu îndemn să nu vândă deloc, pentru că dacă toată lumea ţine la preţ se fac importuri şi se prăbuşeşte preţul. (...) Cred că trebuie să fie prudenţi şi să nu rămână cu cantităţi foarte mari în primăvară'', a spus Torok Jeno.

Marti, 08 Noiembrie 2011

Agricultorii din Covasna nu reuşesc să-şi vândă cartofii, deşi îi dau la preţ de chilipir

cartofi (1).jpgAgricultorii covăsneni nu reuşesc să-şi vândă cartofii din recolta acestui an, deşi îi dau en-gros la preţ de chilipir, adică între 30 şi 60 de bani/kilogramul.

Şeful Direcţiei Agricole Covasna, Konczei Csaba, a declarat luni că anul acesta, spre deosebire de cel anterior, agricultorii au obţinut o producţie foarte bună de cartofi - o medie 22 de tone la hectar - dar întâmpină greutăţi în valorificarea acesteia.

Miercuri, 26 Octombrie 2011

Olt: în plină campanie de recoltare a orezului, producţia medie este de şase tone pe hectar

orezarie.jpgRecoltarea orezului din singura orezărie din judeţul Olt, aflată în proprietatea unui investitor italian şi situată în comuna Dăneasa, este în plină desfăşurare şi producţia medie la hectar este de şase tone la hectar, similară anului trecut.
Purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Olt, Olga Florica, a declarat marţi că în judeţ au fost cultivate cu orez 1120 de hectare de teren agricol amenajat ca orezărie în comuna Dăneasa. Ritmul recoltării este de circa 100 de hectare pe săptămână şi producţia la hectar este de şase tone, mai mare cu câteva sute de kilograme decât anul trecut.


Marti, 25 Octombrie 2011

Tehnologie verde folosită în obţinerea de fructe şi legume pe timpul iernii

fructe.jpgFermieri din localităţile buzoiene Ghergheasa, Costeşti şi Merei au început o acţiune de obţinere a legumelor şi fructelor proaspete, pe timpul iernii, cu ajutorul serelor semi-îngropate şi a tehnologiei verzi.
"Se află în derulare mai multe proiecte care folosesc serele semi-îngropate, dar şi panouri şi ecrane solare pentru a produce legume şi fructe pe timpul iernii, în acest fel reducându-se dependenţa ţării noastre faţă produsele similare din spaţiul mediteranean", a declarat luni şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buzău, Cosmin Florea.

Marti, 20 Septembrie 2011

Soiuri rare din Asia şi America Latină, aclimatizate de cercetătorii Staţiunii legumicole Buzău

rosii.jpgPeste 20 de soiuri din Asia şi America Latină au fost aclimatizate în acest an de cercetătorii Staţiunii de cercetare legumicolă din Buzău. Roşiile în formă de gogoşari sau de ardei gras, ardeiul iute în formă de lalea sau de buchet de flori, castraveţii cu ţepi sau antidiabetici sunt numai câteva din soiurile aclimatizate în acest an pe loturile experimentale ale staţiunii de cercetare din Buzău.
“Am primit seminţele unor soiuri rare din Nepal, India, China sau din ţările Americii Latine, iar rezultatele sunt promiţătoare. Condiţiile climatice din zona Carpaţilor de Curbură şi solul din această zonă în care acestea au fost cultivate s-au dovedit propice acestor specii rare”, a declarat luni şeful Laboratorului de genetică şi ameliorare al Staţiunii de cercetări legumicole, dr. ing. Costel Vânătoru.

Joi, 18 August 2011

Producţie scăzută de mere, prognozată pentru acest an în Dâmboviţa

mere_lazi.jpgPomicultorii din judeţul Dâmboviţa afirmă că, anul acesta, producţia de mere va fi una scăzută, din cauza temperaturilor reduse din primăvară.
''De la temperaturile scăzute din primăvară toate speciile pomicole au avut de suferit, dar problema este la măr pentru că aici costurile de producţie sunt mult mai ridicate faţă de celelalte, faţă de prun, cireş. Sunt zone unde stăm rău de tot. Doar plantaţiile care au fost protejate între dealuri se prezintă mai bine, la Văleni Dâmboviţa, Râul Alb'', a declarat, miercuri, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Dâmboviţa, Ion Oprea.


Vineri, 08 Iulie 2011

Recolta de ciuperci şi fructe de pădure din Maramureş a fost contractată de firme olandeze şi germane

ciuperci_padure.jpgDirecţia Silvică Maramureş a contractat la export întreaga cantitate de fructe de pădure care urmează a fi recoltată în acest an. Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Maramureş, Vasile Cheţa, a declarat că toată producţia de fructe de pădure a fost contractată de firme din Germania şi Olanda.
"Anul acesta, 170 de tone de fructe de pădure şi 50 de tone de ciuperci comestibile congelate vor fi comercializate unor firme din străinătate, deoarece în România nu există posibilităţi pentru prelucrarea lor. În principal, este vorba de afine, zmeură, mure, porumbe şi măceşe. În judeţul Maramureş, operează două centre de prelucrare primară a fructelor de pădure, în oraşele Baia Sprie şi Vişeu de Sus, cu instalaţii frigorifice şi de congelare. Preţul de achiziţie este de trei lei/kilogram. Livrarea se va face numai în stare congelată pentru Germania şi Olanda", a spus Cheţa.

Miercuri, 29 Iunie 2011

Despăgubirile pentru producţia autohtonă de castraveţi şi roşii depăşesc 1,4 milioane euro

castraveti.jpgValoarea despăgubirilor pentru producţia autohtonă de castraveţi şi roşii, notificată până în prezent la Bruxelles, se ridică la 1,465 milioane euro, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabară, într-o conferinţă de presă.
“Despăgubirile pentru producţia autohtonă de castraveţi şi roşii afectată de bacteria E.coli, notificate până în prezent la Bruxelles, se ridică la 1,465 milioane euro, aproximativ jumătate din valorile totale evaluate. Este vorba de 1,91 milioane euro pentru castraveţi şi de 275.111 euro pentru roşii”, a precizat Tabără.

Joi, 19 Mai 2011

În premieră, sute de soiuri autohtone sunt introduse în cultura de serie de cercetătorii din Buzău

legume_piata.jpgPeste 500 de soiuri şi hibrizi de legume din patrimoniul genetic naţional au fost introduse în cultură în această primăvară de specialiştii Staţiunii de cercetări legumicole Buzău.
"Am reuşit să conservăm peste 500 de linii de cultură aflate în pericol de dispariţie sau mai puţin cunoscute, dintre care peste 300 sunt soiuri şi hibrizi de tomate, leguma cea mai cunoscută din ţara noastră, pe care le-am introdus în premieră în cultura de serie în această primăvară", a declarat miercuri şeful Laboratorului de genetică şi ameliorare din cadrul Staţiunii de cercetări legumicole, Costel Vânătoru.


Miercuri, 11 Mai 2011

ROMANIA LIBERA: "Turcia, grădina de legume a României"

„Care este secretul succesului fermierilor din Turcia sau Spania?" Mulţi dintre noi şi-au pus o asemenea întrebare atunci când au intrat într-un hipermarket şi au constatat că toate legumele şi fructele provin din import. Dincolo de frustrare, realitatea arată că România este în acest moment dependentă de roşiile, castraveţii şi ardeii proveniţi din Turcia sau UE, în ciuda potenţialului său agricol.



<<<  Pagina 2 / 13  >>>




Editorial
"Băi, avem destule taxe"
rotariu victor.jpg
"Băi, avem destule taxe". Acesta este motivul pentru care Guvernul Boc şi partidele care îl sprijină nu vor să mai fie introdusă taxa pe terenul agricol nelucrat, după cum a explicat un oficial al ministerului Agriculturii. După ce s-au bătut cu pumnul în piept că ei sunt cei care vor pune din nou pe picioare agricultura, în special prin această taxă, menită să încurajeze folosirea propriu-zisă a terenurilor, bravii politicieni ai Puterii şi-au dat seama, din senin, că sunt prea multe taxe.
Un editorial de Victor Rotariu publicat în ziarul Gandul. >> Citeste
Analiza
De ce se înghesuie elveţienii să facă agricultură în România
agricultura_MARE.jpg
Din ce în ce mai mulţi agricultori elveţieni se stabilesc în România, unde pot cumpăra suprafeţe agricole de câteva sute de hectare la preţuri semnificativ mai mici şi mai apoi exportă produsele biologice obţinute în Elveţia sau Germania, scrie swiss.info într-un comentariu dedicat potenţialului agricol al ţării noastre.
Swiss.info menţionează exemplul lui Christian Hani, un agricultor elveţian care la scurt timp după absolvirea studiilor de agronomie s-a mutat în satul Firiteaz din vestul României şi care acum are un teren agricol de 800 de hectare. >> Citeste
Compania Saptamanii
Prio Foods a anunţat lansarea unităţii de extracţie uleiuri, la Lehliu Gară
prio foods.jpg
Compania Prio Foods, parte a Martifer Group, a anunţat, miercuri, lansarea unităţii de extracţie uleiuri vegetale la Lehliu Gară, investiţie greenfield în valoare de 93 milioane de euro. "Este o onoare pentru mine şi pentru întreaga companie Prio Foods să anunţ astăzi lansarea noii unităţi de extracţie de la Lehliu", a declarat, preşedintele Consiliului de Administraţie Prio Foods, Carlos Martins.
Evenimentul a dat startul operaţiunilor la filiala Prio Extracţie, specializată în procesarea seminţelor şi producţie de ulei vegetal, în scopuri industriale şi de consum. Investiţia este cel mai mare proiect greenfield din România în anul 2011. În sectorul producţiei de ulei vegetal, Prio Extracţie deţine locul întâi ca volum al investiţiei în Europa de Sud-Est şi locul doi la nivelul întregii Europe. >> Citeste

Produsul Saptamanii
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, spune apicultorul Aron Stoica
apicultor.jpg
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, fiind, indiscutabil, cea mai bună din lume, iar pentru promovarea ei în străinătate este nevoie de politici consecvente ale celor aflaţi la guvernarea ţării, afirmă apicultorul Aron Stoica din Câmpeni (Alba), absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care se dedică de o viaţă creşterii profesioniste a albinelor şi protecţiei speciilor autohtone.
"Nu ştiu dacă în ultimul an s-a diminuat sau nu procesul prin care mierea de calitate premium din România se vinde la export în cupaje, pentru a fi amestecată cu cele fără nicio calitate din America de Sud, America de Nord, Mexic, Asia ori din UE. Mierea este un produs local unic şi cel mai corect este ca producătorul să se bucure de recunoaşterea calităţilor acesteia. De regulă, mierea noastră premium trece într-un anonimat absurd, pentru că este absurd să oferi cea mai bună calitate pentru a deveni amestec la ceva fără nicio calitate", a declarat, luni, apicultorul foarte apreciat în afara graniţelor ţării. >> Citeste
Interviu
Radu Roatiş: “Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma sărbătorilor pascale”
roatis radu.jpg
Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma Sărbătorilor Pascale, pentru că există baza legală pentru inventarierea animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Potrivit preşedintelui ANSVSA, autoritatea va demara o serie de controale în sectorul produselor tradiţionale, deoarece "asistăm la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale", în multe cazuri produsele fiind vândute în condiţii improprii sau nu sunt ceea ce cred şi vor românii să cumpere. Radu Roatiş a mai adăugat că România va putea exporta carne de porc pe piaţa comunitară, începând cu partea a doua acestui an, după ce o misiune a CE va controla fermele care solicită să intre la export. >> Citeste
Eveniment
La Galaţi a fost lansat un proiect pentru relansarea pisciculturii şi prelucrării peştelui
pescador.JPG
Camera Agricolă Galaţi a lansat, marţi, proiectul “Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească lunca Prutului inferior - Dunărea inferioară mila 76”, în valoare de 133.000 de lei.
Potrivit directorului Camerei Agricole Galaţi, Floricel Dima, proiectul are ca scop relansarea pisciculturii la nivelul judeţului şi crearea de unităţi economice care să se ocupe de prelucrarea peştelui. Proiectul vizează zona pescărească Lunca Prutului Inferior - Dunărea Inferioară mila 76, iar în acest sens va fi creat un grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol. >> Citeste

Afisari
counter