Home Despre noi Staff Contact  




Data publicarii: Luni, 26 Noiembrie 2012  
 

"Apicultura încotro?" - dezbatere a apicultorilor din vestul ţării

apicultor1.jpgModificarea legii apiculturii, lipsa subvenţiilor sau Programul Naţional Apicol au fost principalele teme dezbătute de cei aproximativ 150 de apicultori din Caraş-Severin, dar şi din judeţele vecine, care au participat, la acest sfârşit de săptămână, la Conferinţa anuală a apicultorilor, ajunsă la cea de-a VI-a ediţie.
Crescătorii de albine au avut posibilitatea să-şi expună, în staţiunea Băile Herculane, problemele cu care se confruntă în desfăşurarea activităţii, urmând ca acestea să fie transmise la Ministerul Agriculturii.
''Apicultura încotro?'' a fost întrebarea la care au încercat să dea un răspuns participanţii la Conferinţa Naţională a Apicultorilor, în contextul elaborării unei noi Legi a Apiculturii. Noul text legislativ va fi discutat la Ministerul Agriculturii iar la dezbateri şi-a anunţat participarea şi o delegaţie din Caraş-Severin, care va prezenta situaţia apicultorilor din judeţ, în urma concluziilor trase la finalul conferinţei, în încercarea de a găsi soluţii pentru susţinerea acestei activităţii.

''Am avut posibilitatea (...) să avem alături de noi specialişti în apicultură, preşedinţi ai diferitelor forme asociative, dar şi consultanţi agricoli. Datoria noastră este să centralizăm problemele cu care se confruntă apicultorii şi să întocmim un document pe care să îl trimitem Ministerului Agriculturii, pentru ca agricultorii să se poată bucura cât mai mult de rodul muncii lor'', a declarat Pavel Nefir, directorul Camerei Agricole Caraş-Severin.

Lipsa subvenţiilor, fondurile insuficiente alocate prin Programul Naţional Apicol, dar şi modificarea legislaţiei sunt principalele probleme cu care se confruntă, la ora actuală, apicultorii din vestul ţării. ''Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm în prezent o reprezintă subvenţia, pe care cred că nu am mai primit-o din 2010, pe familia de albine. Noi ne dorim cel puţin zece euro pe familia de albine, ca subvenţie, şi nu condiţionat, aşa cum a fost până acum, să dea miere. La oaie, la vacă, aceste subvenţii se dau necondiţionat. La fel vrem să primim şi noi, pe familia de albine'', a precizat Ioan Petruţ, membru al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Timiş.

''Problemele pe care le-am avut sunt legate de Programul naţional, care se derulează de patru ani. Dacă în primii ani, fondurile alocate au fost mai mari, în ultimii ani, acestea au fost tot mai mici, pe materialul biologic, pe suplimentele nutritive şi pe bio-stimulatori. Nu suntem mulţumiţi nici de decontarea pe medicamente'', a adăugat Ion Bărbuţ, de la Cooperativa Prisăcarii din Caraş-Severin.
vDumitru Istrate, membru al Asociaţei Stuparul Bănăţean din Timiş, susţine că Legea Apicultorilor a fost dată în aprilie 1998, iar în octombrie a fost deja modificată. ''Acum trebuie modificată această lege într-un timp foarte scurt însă ea ar trebui dezbătută, discutată articol cu articol şi adaptată după cerinţele Uniunii Europene, dar transpusă la situaţia din România. Avem ca precedent legea italiană, dar timpul e foarte scurt. Noi am ruga ca Ministerul să ne mai păsuiască un pic, pentru a reuşi să dezbatem legea pe articole. Şi trebuie avut grijă, că legea veche discrimina. Nu e voie ca în lege să fie trecut numele vreunei societăţi'', a afirmat Istrate.

Conferinţa anuală a apicultorilor a fost organizată de Camera Agricolă, Asociaţia Crescătorilor de Albine şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin. AGERPRES


Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !

 







Editorial
"Băi, avem destule taxe"
rotariu victor.jpg
"Băi, avem destule taxe". Acesta este motivul pentru care Guvernul Boc şi partidele care îl sprijină nu vor să mai fie introdusă taxa pe terenul agricol nelucrat, după cum a explicat un oficial al ministerului Agriculturii. După ce s-au bătut cu pumnul în piept că ei sunt cei care vor pune din nou pe picioare agricultura, în special prin această taxă, menită să încurajeze folosirea propriu-zisă a terenurilor, bravii politicieni ai Puterii şi-au dat seama, din senin, că sunt prea multe taxe.
Un editorial de Victor Rotariu publicat în ziarul Gandul. >> Citeste
Analiza
De ce se înghesuie elveţienii să facă agricultură în România
agricultura_MARE.jpg
Din ce în ce mai mulţi agricultori elveţieni se stabilesc în România, unde pot cumpăra suprafeţe agricole de câteva sute de hectare la preţuri semnificativ mai mici şi mai apoi exportă produsele biologice obţinute în Elveţia sau Germania, scrie swiss.info într-un comentariu dedicat potenţialului agricol al ţării noastre.
Swiss.info menţionează exemplul lui Christian Hani, un agricultor elveţian care la scurt timp după absolvirea studiilor de agronomie s-a mutat în satul Firiteaz din vestul României şi care acum are un teren agricol de 800 de hectare. >> Citeste
Compania Saptamanii
Prio Foods a anunţat lansarea unităţii de extracţie uleiuri, la Lehliu Gară
prio foods.jpg
Compania Prio Foods, parte a Martifer Group, a anunţat, miercuri, lansarea unităţii de extracţie uleiuri vegetale la Lehliu Gară, investiţie greenfield în valoare de 93 milioane de euro. "Este o onoare pentru mine şi pentru întreaga companie Prio Foods să anunţ astăzi lansarea noii unităţi de extracţie de la Lehliu", a declarat, preşedintele Consiliului de Administraţie Prio Foods, Carlos Martins.
Evenimentul a dat startul operaţiunilor la filiala Prio Extracţie, specializată în procesarea seminţelor şi producţie de ulei vegetal, în scopuri industriale şi de consum. Investiţia este cel mai mare proiect greenfield din România în anul 2011. În sectorul producţiei de ulei vegetal, Prio Extracţie deţine locul întâi ca volum al investiţiei în Europa de Sud-Est şi locul doi la nivelul întregii Europe. >> Citeste

Produsul Saptamanii
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, spune apicultorul Aron Stoica
apicultor.jpg
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, fiind, indiscutabil, cea mai bună din lume, iar pentru promovarea ei în străinătate este nevoie de politici consecvente ale celor aflaţi la guvernarea ţării, afirmă apicultorul Aron Stoica din Câmpeni (Alba), absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care se dedică de o viaţă creşterii profesioniste a albinelor şi protecţiei speciilor autohtone.
"Nu ştiu dacă în ultimul an s-a diminuat sau nu procesul prin care mierea de calitate premium din România se vinde la export în cupaje, pentru a fi amestecată cu cele fără nicio calitate din America de Sud, America de Nord, Mexic, Asia ori din UE. Mierea este un produs local unic şi cel mai corect este ca producătorul să se bucure de recunoaşterea calităţilor acesteia. De regulă, mierea noastră premium trece într-un anonimat absurd, pentru că este absurd să oferi cea mai bună calitate pentru a deveni amestec la ceva fără nicio calitate", a declarat, luni, apicultorul foarte apreciat în afara graniţelor ţării. >> Citeste
Interviu
Radu Roatiş: “Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma sărbătorilor pascale”
roatis radu.jpg
Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma Sărbătorilor Pascale, pentru că există baza legală pentru inventarierea animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Potrivit preşedintelui ANSVSA, autoritatea va demara o serie de controale în sectorul produselor tradiţionale, deoarece "asistăm la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale", în multe cazuri produsele fiind vândute în condiţii improprii sau nu sunt ceea ce cred şi vor românii să cumpere. Radu Roatiş a mai adăugat că România va putea exporta carne de porc pe piaţa comunitară, începând cu partea a doua acestui an, după ce o misiune a CE va controla fermele care solicită să intre la export. >> Citeste
Eveniment
La Galaţi a fost lansat un proiect pentru relansarea pisciculturii şi prelucrării peştelui
pescador.JPG
Camera Agricolă Galaţi a lansat, marţi, proiectul “Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească lunca Prutului inferior - Dunărea inferioară mila 76”, în valoare de 133.000 de lei.
Potrivit directorului Camerei Agricole Galaţi, Floricel Dima, proiectul are ca scop relansarea pisciculturii la nivelul judeţului şi crearea de unităţi economice care să se ocupe de prelucrarea peştelui. Proiectul vizează zona pescărească Lunca Prutului Inferior - Dunărea Inferioară mila 76, iar în acest sens va fi creat un grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol. >> Citeste

Afisari
counter