Home Despre noi Staff Contact  




Data publicarii: Marti, 24 Aprilie 2012  
 

România exportă 80% din producţia de miere obţinută în sistem ecologic

miere.jpgRomânia exportă 80% din producţia de miere obţinută în sistem ecologic, principalele pieţe fiind Germania şi ţările nordice, a declarat, vineri, la Târgul Naţional al Mierii, consilierul Ministerului Agriculturii, Daniela Rebega.
"Din păcate 80% din producţia de miere obţinută în sistem ecologic, circa 3.650 de tone în 2010, a plecat către export în vrac, în special în Germania şi ţările nordice, pieţe unde se înregistrează cel mai mare consum de miere", a spus Daniela Rebega.

Acesta a precizat că pentru 2011 estimează o producţie de miere obţinută în sistem ecologic cu cel putin 5% mai mare decât în 2010, în condiţiile în care a crescut atât numărul producătorilor înregistraţi în sistem, cât şi numărul de familii de albine.

"Numărul apicultorilor români aflaţi în conversie sau certificaţi ecologic a înregistrat o creştere de la 867 în 2010 la 927 anul trecut, în timp ce numărul familiilor de albine a ajuns anul trecut la 106.525 faţă de 98.100 de familii de albine în 2010", a explicat consilierul MADR. Cei mai mulţi producători în sistem sunt în Mureş - 104, cu 14.000 familii de albine şi în Braşov - 11.500 familii.

Potrivit sursei citate, intrarea în sistem ecologic presupune respectare unor reguli stricte şi certificarea ulterioară a stupilor, familiilor de albine şi a producţiei de către un organism de certificare acreditat de MADR. "Apicultorii care vor să intre în sistem ecologic trebuie să folosească doar tratamente cu substanţe naturale în combaterea unor boli ale albinelor, iar albinele trebuie duse în pastoral numai pe culturi certificate sau în floră spontană certificată. De asemenea, o condiţie esenţială este ca fagurile să fie din ceară, iar perioada de conversie să fie de minimum un an", a spus Daniela Rebega.

Calitatea mierii şi a produselor apicole certificate în agricultura ecologică este strâns legată de tratamentele aplicate stupilor, de calitatea mediului, dar în egală măsură de condiţiile de extracţie, de prelucrare şi de depozitare a produselor apicole.

Reprezentantul MADR a precizat că apicultorii pot primi un sprijin din partea UE pentru conversia către sistemul ecologic din fondurile totale alocate de UE agriculturii ecologice. "Anul trecut apicultorii din sistem au beneficiat de 378.000 de euro din cele 3 milioane de euro alocate agriculturii ecologice din România, dar am solicitat la Bruxelles o majorare a acestei sume cu încă un milion de euro", a subliniat aceasta.

Mierea ecologică trebuie să conţină pe eticheta logo-ul comunitar, frunza dar şi codul ţării de unde provine, iar preţurile sunt de regulă cu 20 până la 100% mai mari decât mierea obţinută în sistem convenţional. În România, primii producători certificaţi în apicultura ecologică s-au înregistrat în anul 2000, înregistrând anual o creştere de la 132 în anul 2005, la 335 în 2006, la 584 producători în 2008 dar şi un număr de 15 procesatori, 22 comercianţi, un importator şi opt exportatori.

Dacă în anul 2000, România producea doar 6 tone de miere de albine certificată ecologic, în anul 2005 aceasta s-a majorat de 100 de ori până la 610 tone, în 2008 la 2.300 tone, iar în 2009 la 3.200 tone. AGERPRES


Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !

 







Editorial
"Băi, avem destule taxe"
rotariu victor.jpg
"Băi, avem destule taxe". Acesta este motivul pentru care Guvernul Boc şi partidele care îl sprijină nu vor să mai fie introdusă taxa pe terenul agricol nelucrat, după cum a explicat un oficial al ministerului Agriculturii. După ce s-au bătut cu pumnul în piept că ei sunt cei care vor pune din nou pe picioare agricultura, în special prin această taxă, menită să încurajeze folosirea propriu-zisă a terenurilor, bravii politicieni ai Puterii şi-au dat seama, din senin, că sunt prea multe taxe.
Un editorial de Victor Rotariu publicat în ziarul Gandul. >> Citeste
Analiza
De ce se înghesuie elveţienii să facă agricultură în România
agricultura_MARE.jpg
Din ce în ce mai mulţi agricultori elveţieni se stabilesc în România, unde pot cumpăra suprafeţe agricole de câteva sute de hectare la preţuri semnificativ mai mici şi mai apoi exportă produsele biologice obţinute în Elveţia sau Germania, scrie swiss.info într-un comentariu dedicat potenţialului agricol al ţării noastre.
Swiss.info menţionează exemplul lui Christian Hani, un agricultor elveţian care la scurt timp după absolvirea studiilor de agronomie s-a mutat în satul Firiteaz din vestul României şi care acum are un teren agricol de 800 de hectare. >> Citeste
Compania Saptamanii
Prio Foods a anunţat lansarea unităţii de extracţie uleiuri, la Lehliu Gară
prio foods.jpg
Compania Prio Foods, parte a Martifer Group, a anunţat, miercuri, lansarea unităţii de extracţie uleiuri vegetale la Lehliu Gară, investiţie greenfield în valoare de 93 milioane de euro. "Este o onoare pentru mine şi pentru întreaga companie Prio Foods să anunţ astăzi lansarea noii unităţi de extracţie de la Lehliu", a declarat, preşedintele Consiliului de Administraţie Prio Foods, Carlos Martins.
Evenimentul a dat startul operaţiunilor la filiala Prio Extracţie, specializată în procesarea seminţelor şi producţie de ulei vegetal, în scopuri industriale şi de consum. Investiţia este cel mai mare proiect greenfield din România în anul 2011. În sectorul producţiei de ulei vegetal, Prio Extracţie deţine locul întâi ca volum al investiţiei în Europa de Sud-Est şi locul doi la nivelul întregii Europe. >> Citeste

Produsul Saptamanii
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, spune apicultorul Aron Stoica
apicultor.jpg
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, fiind, indiscutabil, cea mai bună din lume, iar pentru promovarea ei în străinătate este nevoie de politici consecvente ale celor aflaţi la guvernarea ţării, afirmă apicultorul Aron Stoica din Câmpeni (Alba), absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care se dedică de o viaţă creşterii profesioniste a albinelor şi protecţiei speciilor autohtone.
"Nu ştiu dacă în ultimul an s-a diminuat sau nu procesul prin care mierea de calitate premium din România se vinde la export în cupaje, pentru a fi amestecată cu cele fără nicio calitate din America de Sud, America de Nord, Mexic, Asia ori din UE. Mierea este un produs local unic şi cel mai corect este ca producătorul să se bucure de recunoaşterea calităţilor acesteia. De regulă, mierea noastră premium trece într-un anonimat absurd, pentru că este absurd să oferi cea mai bună calitate pentru a deveni amestec la ceva fără nicio calitate", a declarat, luni, apicultorul foarte apreciat în afara graniţelor ţării. >> Citeste
Interviu
Radu Roatiş: “Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma sărbătorilor pascale”
roatis radu.jpg
Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma Sărbătorilor Pascale, pentru că există baza legală pentru inventarierea animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Potrivit preşedintelui ANSVSA, autoritatea va demara o serie de controale în sectorul produselor tradiţionale, deoarece "asistăm la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale", în multe cazuri produsele fiind vândute în condiţii improprii sau nu sunt ceea ce cred şi vor românii să cumpere. Radu Roatiş a mai adăugat că România va putea exporta carne de porc pe piaţa comunitară, începând cu partea a doua acestui an, după ce o misiune a CE va controla fermele care solicită să intre la export. >> Citeste
Eveniment
La Galaţi a fost lansat un proiect pentru relansarea pisciculturii şi prelucrării peştelui
pescador.JPG
Camera Agricolă Galaţi a lansat, marţi, proiectul “Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească lunca Prutului inferior - Dunărea inferioară mila 76”, în valoare de 133.000 de lei.
Potrivit directorului Camerei Agricole Galaţi, Floricel Dima, proiectul are ca scop relansarea pisciculturii la nivelul judeţului şi crearea de unităţi economice care să se ocupe de prelucrarea peştelui. Proiectul vizează zona pescărească Lunca Prutului Inferior - Dunărea Inferioară mila 76, iar în acest sens va fi creat un grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol. >> Citeste

Afisari
counter