Home Despre noi Staff Contact  




Data publicarii: Miercuri, 04 Aprilie 2012  
 

România, locul doi în Europa la numărul de oi, exportă 400.000 de miei, doar din Sibiu

Miei-oi.jpgRomânia, situată pe locul al doilea în Europa din punct de vedere al efectivelor de oi, exportă în acest an, numai din judeţul Sibiu, considerat cel mai renumit pentru carnea de miel, 400.000 de miei, adică 80 % din total, majoritatea spre vestul Europei, dar şi spre ţări arabe.
Totuşi, oierii sibieni sunt nemulţumiţi că autorităţile române nu îi ajută să exporte în Turcia, cea mai profitabilă piaţă de consum de carne de miel, unde producătorii români speră de ani de zile "să dea lovitura", a declarat marţi, Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Sibiu.

"De pe la noi din judeţ, vor fi 500.000 de miei, din care vor pleca la export 400.000. (...) Nemţii au devenit consumatori de carne de miei, iar noi ţintim piaţa germană, pentru că suntem pe locul doi în Europa la efectivele pe care le avem. Mieii sibieni nu merg la export doar pe piaţa europeană, ci şi pe cea arabă. Nu este diferenţă de câştig. Noi trimitem spre Bulgaria, dar şi Iordania. Nu putem exporta în Turcia. În Turcia, mieii din România nu pot nici să tranziteze, decât pe calea aerului. Medicii sunt stat în stat. Ar fi o piaţă foarte bună pentru noi, Turcia", a precizat Marcel Andrei.

Acesta spune că cei 400.000 de miei sunt exportaţi de marii producători de miei din judeţul Sibiu, de nevoie, pentru că românii consumă carnea de miel doar de Paşte, şi consumul este în scădere, proporţional cu puterea de cumpărare.

"Dacă în 2012, eu, personal, am tăiat 70 de miei, anul acesta, doar 12 clienţi dintre cei fideli, m-au sunat. Consumul de carne de miel pe piaţa românească este în scădere, pentru că nu este putere de cumpărare. Preţul nu a crescut faţă de anul trecut, preţul maxim va fi de 25 de lei pentru un kilogram de carne de miel. Trimitem la export, pentru că noi, românii, nu suntem consumatori de carne de oaie, deşi este o carne fără colesterol, recomandată de medici. Noi consumăm doar de Paşti, pe când occidentalii consumă tot mai mult mielul mare", a explicat preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Sibiu.

Pentru a nu rămâne cu mieii nevânduţi, oierii sibieni cresc în ultimii ani, Ţurcane româneşti, încrucişate cu rase de oi de carne, tocmai pentru că s-au orientat spre export. Astfel, mieii din satele sibiene, îndeosebi cele din renumita zonă Mărginimea Sibiului ajung să fie consumaţi de italieni, croaţi, nemţi, bulgari, iordanieni. Dacă românii cumpără mielul întreg, nemţii, cei mai pretenţioşi, preferă doar cotletul de miel, al cărui preţ este de peste 20 de euro, pentru un kilogram. Carnea de miel la carcasă este de vândută cu preţuri între 20 şi 25 de lei, pentru un kilogram, iar mielul viu se comercializează cu 13-14 lei, kilogramul.

"Noi venim cu rase specializate de carne, ca să putem vinde în Germania. Cel mai căutat la miel, este cotletul de miel. Clasificarea carcasei de miel se face după cotlet. Un kilogram de cotlet este de la 20 de euro şi mai mult. Anul acesta, s-a dus mielul mic de Paşti, în Germania, Croaţia, Italia, fostele ţări din Iugoslavia. Trebuie să ne adaptăm pieţei", a spus Marcel Andrei. Proprietarii de oi din judeţul Sibiu încep să renunţe la Ţurcana românească şi din cauza lipsei forţei de muncă, ciobani care să mulgă oile, întrucât oile din rasa autohtonă nu se pretează pentru mulsul mecanic.

Dacă străinii vor consuma 80% din mieii din judeţul Sibiu, sibienii, bucureştenii şi piteştenii se vor bucura de restul de 100.000 de miei, proveniţi de la micii producători. AGERPRES


Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !

 







Editorial
"Băi, avem destule taxe"
rotariu victor.jpg
"Băi, avem destule taxe". Acesta este motivul pentru care Guvernul Boc şi partidele care îl sprijină nu vor să mai fie introdusă taxa pe terenul agricol nelucrat, după cum a explicat un oficial al ministerului Agriculturii. După ce s-au bătut cu pumnul în piept că ei sunt cei care vor pune din nou pe picioare agricultura, în special prin această taxă, menită să încurajeze folosirea propriu-zisă a terenurilor, bravii politicieni ai Puterii şi-au dat seama, din senin, că sunt prea multe taxe.
Un editorial de Victor Rotariu publicat în ziarul Gandul. >> Citeste
Analiza
De ce se înghesuie elveţienii să facă agricultură în România
agricultura_MARE.jpg
Din ce în ce mai mulţi agricultori elveţieni se stabilesc în România, unde pot cumpăra suprafeţe agricole de câteva sute de hectare la preţuri semnificativ mai mici şi mai apoi exportă produsele biologice obţinute în Elveţia sau Germania, scrie swiss.info într-un comentariu dedicat potenţialului agricol al ţării noastre.
Swiss.info menţionează exemplul lui Christian Hani, un agricultor elveţian care la scurt timp după absolvirea studiilor de agronomie s-a mutat în satul Firiteaz din vestul României şi care acum are un teren agricol de 800 de hectare. >> Citeste
Compania Saptamanii
Prio Foods a anunţat lansarea unităţii de extracţie uleiuri, la Lehliu Gară
prio foods.jpg
Compania Prio Foods, parte a Martifer Group, a anunţat, miercuri, lansarea unităţii de extracţie uleiuri vegetale la Lehliu Gară, investiţie greenfield în valoare de 93 milioane de euro. "Este o onoare pentru mine şi pentru întreaga companie Prio Foods să anunţ astăzi lansarea noii unităţi de extracţie de la Lehliu", a declarat, preşedintele Consiliului de Administraţie Prio Foods, Carlos Martins.
Evenimentul a dat startul operaţiunilor la filiala Prio Extracţie, specializată în procesarea seminţelor şi producţie de ulei vegetal, în scopuri industriale şi de consum. Investiţia este cel mai mare proiect greenfield din România în anul 2011. În sectorul producţiei de ulei vegetal, Prio Extracţie deţine locul întâi ca volum al investiţiei în Europa de Sud-Est şi locul doi la nivelul întregii Europe. >> Citeste

Produsul Saptamanii
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, spune apicultorul Aron Stoica
apicultor.jpg
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, fiind, indiscutabil, cea mai bună din lume, iar pentru promovarea ei în străinătate este nevoie de politici consecvente ale celor aflaţi la guvernarea ţării, afirmă apicultorul Aron Stoica din Câmpeni (Alba), absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care se dedică de o viaţă creşterii profesioniste a albinelor şi protecţiei speciilor autohtone.
"Nu ştiu dacă în ultimul an s-a diminuat sau nu procesul prin care mierea de calitate premium din România se vinde la export în cupaje, pentru a fi amestecată cu cele fără nicio calitate din America de Sud, America de Nord, Mexic, Asia ori din UE. Mierea este un produs local unic şi cel mai corect este ca producătorul să se bucure de recunoaşterea calităţilor acesteia. De regulă, mierea noastră premium trece într-un anonimat absurd, pentru că este absurd să oferi cea mai bună calitate pentru a deveni amestec la ceva fără nicio calitate", a declarat, luni, apicultorul foarte apreciat în afara graniţelor ţării. >> Citeste
Interviu
Radu Roatiş: “Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma sărbătorilor pascale”
roatis radu.jpg
Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma Sărbătorilor Pascale, pentru că există baza legală pentru inventarierea animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Potrivit preşedintelui ANSVSA, autoritatea va demara o serie de controale în sectorul produselor tradiţionale, deoarece "asistăm la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale", în multe cazuri produsele fiind vândute în condiţii improprii sau nu sunt ceea ce cred şi vor românii să cumpere. Radu Roatiş a mai adăugat că România va putea exporta carne de porc pe piaţa comunitară, începând cu partea a doua acestui an, după ce o misiune a CE va controla fermele care solicită să intre la export. >> Citeste
Eveniment
La Galaţi a fost lansat un proiect pentru relansarea pisciculturii şi prelucrării peştelui
pescador.JPG
Camera Agricolă Galaţi a lansat, marţi, proiectul “Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească lunca Prutului inferior - Dunărea inferioară mila 76”, în valoare de 133.000 de lei.
Potrivit directorului Camerei Agricole Galaţi, Floricel Dima, proiectul are ca scop relansarea pisciculturii la nivelul judeţului şi crearea de unităţi economice care să se ocupe de prelucrarea peştelui. Proiectul vizează zona pescărească Lunca Prutului Inferior - Dunărea Inferioară mila 76, iar în acest sens va fi creat un grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol. >> Citeste

Afisari
counter