Home Despre noi Staff Contact  




Data publicarii: Vineri, 09 Martie 2012  
 

Producătorii de cartofi din Harghita sunt foarte îngrijoraţi că vor rămâne cu recolta nevândută

cartofi.jpgCâteva mii de tone de cartofi se află încă în depozitele harghitenilor, producătorii din judeţ fiind foarte îngrijoraţi că vor rămâne cu recolta nevândută şi vor fi nevoiţi să o arunce la gunoi.
Şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Harghita, Torok Jeno, a declarat, joi, că s-a vândut până în prezent aproximativ 60 la sută din recolta anului trecut, ceea ce înseamnă că în depozite se mai află circa 35.000 de tone, producătorii întâmpinând dificultăţi foarte mari în a comercializa cartofii.

"Sunt producători care au vândut peste 95 la sută din recoltă, iar alţii, care locuiesc în sate mai izolate sau care au vrut să speculeze preţul, nu au vândut deloc. Cei care au vrut să speculeze au luat o decizie greşită pentru că preţul nu va mai creşte", a spus Torok Jeno. El a precizat că preţul cartofilor este cuprins în prezent între 30 şi 50 de bani pe kilogram, în condiţiile în care în piaţă acesta ajunge şi la 1,30 lei pe kilogram.

Potrivit sursei citate, în urma creşterii preţului cartofilor au avut de câştigat doar comercianţii, în vreme ce producătorii sunt la un pas să înregistreze pierderi. "Producătorii nu au câştigat aproape nimic şi sunt aproape de preţul de cost. Nu s-a ajuns încă la pierderi, dar cei care speculează vor arunca la gunoi cartofii şi sigur vor pierde", a spus Torok.

Dacă nu vor fi vânduţi repede, cartofii vor începe să se altereze prin deshidratare şi încolţire şi numai producătorii care au depozite moderne şi pivniţe adânci îi vor putea păstra până în luna mai. După această dată, se preconizează că mii de tone de cartofi vor ajunge hrană pentru animale sau vor fi aruncaţi la gunoi.

Specialistul harghitean a explicat că sunt şi producători consecvenţi care au cumpărători tradiţionali şi care nu practică preţuri exagerate nici măcar în anii buni, când preţul este ridicat. În acest fel, aceştia reuşesc să îşi vândă încă din toamnă mare parte din recoltă. Şeful DADR Harghita a mai semnalat şi faptul că producătorii din judeţ nu pun prea mare preţ pe valorificarea recoltei şi chiar în anii cu profit ridicat evită să facă investiţii în linii de sortare, ambalare sau depozitare, care i-ar ajuta mai târziu să comercializeze cartofii.

De asemenea, Torok Jeno spune că trebuie schimbată şi mentalitatea consumatorilor care preferă cartofii de mari dimensiuni, fără să ştie că aceştia nu au o calitate foarte bună. "Oamenii trebuie să ştie că în Vest acei cartofi foarte mari se dau la animale sau sunt exportaţi. Din punct de vedere al calităţii sunt mai buni cartofii mici, chiar dacă cei mai mulţi dintre consumatori nu cred asta", a afirmat Torok Jeno.

El i-a sfătuit pe producătorii din judeţ ca în anii în care preţul cartofului este bun să investească în măsuri care să îi ajute să-şi comercializeze mai bine recolta. "Producătorii nu trebuie să mai mărească suprafaţa şi trebuie să se gândească la sortare, ambalare, depozitare. Pentru că am învăţat să producem, dar nu ştim să vindem şi nu suntem deloc activi din acest punct de vedere. (...) Noi trebuie să fim aproape de consumatori şi nu comercianţii", a conchis Torok Jeno. AGERPRES


Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !

 







Editorial
"Băi, avem destule taxe"
rotariu victor.jpg
"Băi, avem destule taxe". Acesta este motivul pentru care Guvernul Boc şi partidele care îl sprijină nu vor să mai fie introdusă taxa pe terenul agricol nelucrat, după cum a explicat un oficial al ministerului Agriculturii. După ce s-au bătut cu pumnul în piept că ei sunt cei care vor pune din nou pe picioare agricultura, în special prin această taxă, menită să încurajeze folosirea propriu-zisă a terenurilor, bravii politicieni ai Puterii şi-au dat seama, din senin, că sunt prea multe taxe.
Un editorial de Victor Rotariu publicat în ziarul Gandul. >> Citeste
Analiza
De ce se înghesuie elveţienii să facă agricultură în România
agricultura_MARE.jpg
Din ce în ce mai mulţi agricultori elveţieni se stabilesc în România, unde pot cumpăra suprafeţe agricole de câteva sute de hectare la preţuri semnificativ mai mici şi mai apoi exportă produsele biologice obţinute în Elveţia sau Germania, scrie swiss.info într-un comentariu dedicat potenţialului agricol al ţării noastre.
Swiss.info menţionează exemplul lui Christian Hani, un agricultor elveţian care la scurt timp după absolvirea studiilor de agronomie s-a mutat în satul Firiteaz din vestul României şi care acum are un teren agricol de 800 de hectare. >> Citeste
Compania Saptamanii
Prio Foods a anunţat lansarea unităţii de extracţie uleiuri, la Lehliu Gară
prio foods.jpg
Compania Prio Foods, parte a Martifer Group, a anunţat, miercuri, lansarea unităţii de extracţie uleiuri vegetale la Lehliu Gară, investiţie greenfield în valoare de 93 milioane de euro. "Este o onoare pentru mine şi pentru întreaga companie Prio Foods să anunţ astăzi lansarea noii unităţi de extracţie de la Lehliu", a declarat, preşedintele Consiliului de Administraţie Prio Foods, Carlos Martins.
Evenimentul a dat startul operaţiunilor la filiala Prio Extracţie, specializată în procesarea seminţelor şi producţie de ulei vegetal, în scopuri industriale şi de consum. Investiţia este cel mai mare proiect greenfield din România în anul 2011. În sectorul producţiei de ulei vegetal, Prio Extracţie deţine locul întâi ca volum al investiţiei în Europa de Sud-Est şi locul doi la nivelul întregii Europe. >> Citeste

Produsul Saptamanii
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, spune apicultorul Aron Stoica
apicultor.jpg
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, fiind, indiscutabil, cea mai bună din lume, iar pentru promovarea ei în străinătate este nevoie de politici consecvente ale celor aflaţi la guvernarea ţării, afirmă apicultorul Aron Stoica din Câmpeni (Alba), absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care se dedică de o viaţă creşterii profesioniste a albinelor şi protecţiei speciilor autohtone.
"Nu ştiu dacă în ultimul an s-a diminuat sau nu procesul prin care mierea de calitate premium din România se vinde la export în cupaje, pentru a fi amestecată cu cele fără nicio calitate din America de Sud, America de Nord, Mexic, Asia ori din UE. Mierea este un produs local unic şi cel mai corect este ca producătorul să se bucure de recunoaşterea calităţilor acesteia. De regulă, mierea noastră premium trece într-un anonimat absurd, pentru că este absurd să oferi cea mai bună calitate pentru a deveni amestec la ceva fără nicio calitate", a declarat, luni, apicultorul foarte apreciat în afara graniţelor ţării. >> Citeste
Interviu
Radu Roatiş: “Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma sărbătorilor pascale”
roatis radu.jpg
Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma Sărbătorilor Pascale, pentru că există baza legală pentru inventarierea animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Potrivit preşedintelui ANSVSA, autoritatea va demara o serie de controale în sectorul produselor tradiţionale, deoarece "asistăm la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale", în multe cazuri produsele fiind vândute în condiţii improprii sau nu sunt ceea ce cred şi vor românii să cumpere. Radu Roatiş a mai adăugat că România va putea exporta carne de porc pe piaţa comunitară, începând cu partea a doua acestui an, după ce o misiune a CE va controla fermele care solicită să intre la export. >> Citeste
Eveniment
La Galaţi a fost lansat un proiect pentru relansarea pisciculturii şi prelucrării peştelui
pescador.JPG
Camera Agricolă Galaţi a lansat, marţi, proiectul “Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească lunca Prutului inferior - Dunărea inferioară mila 76”, în valoare de 133.000 de lei.
Potrivit directorului Camerei Agricole Galaţi, Floricel Dima, proiectul are ca scop relansarea pisciculturii la nivelul judeţului şi crearea de unităţi economice care să se ocupe de prelucrarea peştelui. Proiectul vizează zona pescărească Lunca Prutului Inferior - Dunărea Inferioară mila 76, iar în acest sens va fi creat un grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol. >> Citeste

Afisari
counter