Home Despre noi Staff Contact  




Data publicarii: Vineri, 06 Ianuarie 2012  
 

Regimul pluviometric extrem de scăzut va afecta producţia de cereale din 2012, spun agronomii clujeni

seceta.jpgDirecţia Agricolă Cluj a estimat pentru însămânţare cu grâu în toamna anului 2011 o suprafaţă de 10.700 de hectare, însă din cauza nivelului extrem de scăzut al precipitaţiilor au fost cultivate doar 9.750 de hectare, adică 91% din totalul preconizat.

Şeful Direcţiei Agricole Cluj, Grigore Onaciu, a precizat, joi, că numai 7.000 de hectare au fost însămânţate până în 15 octombrie anul trecut, diferenţa de 2.750 de hectare fiind cultivată după perioada optimă, respectiv după a doua jumătate a lunii octombrie şi în noiembrie.

"Mulţi fermieri au contat pe precipitaţii în luna noiembrie, dar condiţiile meteo au rămas defavorabile. Situaţia nu este tocmai bună în acest moment. În decembrie a venit zăpada, dar alternanţa de temperatură dintre zi - cu plus de grade, şi noapte - cu grade minus face ca terenurile cu culturi de grâu, rapiţă orz şi secară să fie prinse ca într-o menghină: ce se dezgheaţă ziua la nivelul solului, îngheaţă noaptea. Acest regim de dezgheţ-îngheţ nu este deloc favorabil culturilor şi pe acest fond chiar prognozăm diminuări de producţie în 2012. La ora actuală, culturile însămânţate nu arată cum ar trebui să arate în condiţii normale de umiditate în sol, adică să fie înverzite şi înfrăţite, cu o densitate vegetală foarte bună. Dacă însămânţarea a fost după perioada optimă, va fi o problemă, pentru că boabele care au prins umiditate îşi consumă acum rezerva pentru răsărire. Dacă nu îşi continuă înrădăcinarea, planta se epuizează şi fie putrezeşte, fie se usucă", a explicat Grigore Onaciu.

Potrivit datelor statistice ale Direcţiei Agricole Cluj, media lunară a precipitaţiilor atmosferice din judeţ pe ultimii 50 de ani a fost de 513 mililitri. În 2011 media anuală a fost de doar 417 mililitri. Dispunerea lunară a apei pluviometrice a fost foarte neuniformă. În iunie şi iulie, în sezon de recoltare, a plouat mult, iar cantitatea de apă la sol a fost de mai bine de jumătate din cea anuală, respectiv de 247 mililitri. Precipitaţiile au ajutat culturile de porumb şi cartof, cu recoltarea în toamnă, nu şi pe cele de cereale.

Directorul Grigore Onaciu a arătat că perioada favorabilă pentru însămânţările de toamnă la cereale începe în judeţul Cluj la mijlocul lunii septembrie. În prima decadă a lunii se cultivă rapiţa, apoi orzul şi grâul. Campania de însămânţări se încheie în mod obişnuit pe 15 octombrie. Din cauza nivelului scăzut al precipitaţiilor, începând cu luna august 2011, când acesta a fost de 12,8 mililitri, în prima decadă a lunii septembrie a ajuns la 20 de mililitri, iar din 10 septembrie nivelul s-a diminuat la 2,8 mililitri, mulţi agricultori au amânat însămânţările de grâu. Pe parcursul întregii luni octombrie apa pluviometrică la nivelul solului a fost de doar 8,8 mililitri, iar în noiembrie de 0,2 mililitri.

"Este clar că vorbim de un timp excesiv de secetos, cu o rezervă de apă în sol foarte mică. Direcţia Agricolă are staţii de monitorizare a temperaturii şi umidităţii, inclusiv a cantităţii de ploaie pe suprafeţele cultivate, care sunt amplasate uniform în judeţ, deci discutăm aceste date în deplină cunoştinţă de cauză", a spus directorul Direcţiei Agricole. El a amintit că în 2011 producţia de cereale a fost deosebit de bună, comparativ cu media ultimilor zece ani. La grâu, ani la rând până şi după anul 2000, în judeţ s-au obţinut 2.600 kilograme de grâu la hectar, dar în 2011 media a fost de 3.400. Comparativ cu 2011, creşterea a fost de 30%.

Dacă în 2010 producţia de cartofi a fost foarte mică, cu media pe judeţ de 15 tone la hectar, în 2011 s-au obţinut peste 30 de tone la hectar, media pe judeţ fiind de 22 de tone la hectar. Inclusiv la rapiţă, care este o cultură pretenţioasă, s-a ajuns anul trecut la o producţie de 2.200 de kilograme de boabe la hectar. La triticale au fost 3.620 kilograme la hectar, la orzoaică - 3.500, iar la orzul de toamnă - 3.638 kilograme, producţie bună pentru zona colinară Cluj, unde 24 de comune din judeţ din cele 75 se află în zona de munte. În 12 comune, stratul de sol fertil este foarte subţire. 36 de comunele judeţului sunt defavorizate din punct de vedere agricol, unele cu soluri acide. În restul de 39 de comune, terenul agricol este lucrat în proporţie de 75% până la 90%.

"Pentru o cultură de grâu, prestările de servicii trec de 2.500 de lei la hectar. Dacă agricultorul are utilaje proprii, cultura pe un hectar de grâu îl costă 1.500 - 1.700 de lei. La un preţ mediu de 0,7 lei pe kilogramul de grâu, la un hectar se obţine un câştig de doar 1.500 de lei. Aşadar, agricultorul nu are profit, dimpotrivă, lucrează în pierdere. Dar în cele 39 de comune defavorizate din judeţ se cresc bovine, iar ele valorifică prin păşunat aceste terenuri cu fertilitate scăzută", a spus şeful DADR Cluj. AGERPRES


Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !

 







Editorial
"Băi, avem destule taxe"
rotariu victor.jpg
"Băi, avem destule taxe". Acesta este motivul pentru care Guvernul Boc şi partidele care îl sprijină nu vor să mai fie introdusă taxa pe terenul agricol nelucrat, după cum a explicat un oficial al ministerului Agriculturii. După ce s-au bătut cu pumnul în piept că ei sunt cei care vor pune din nou pe picioare agricultura, în special prin această taxă, menită să încurajeze folosirea propriu-zisă a terenurilor, bravii politicieni ai Puterii şi-au dat seama, din senin, că sunt prea multe taxe.
Un editorial de Victor Rotariu publicat în ziarul Gandul. >> Citeste
Analiza
De ce se înghesuie elveţienii să facă agricultură în România
agricultura_MARE.jpg
Din ce în ce mai mulţi agricultori elveţieni se stabilesc în România, unde pot cumpăra suprafeţe agricole de câteva sute de hectare la preţuri semnificativ mai mici şi mai apoi exportă produsele biologice obţinute în Elveţia sau Germania, scrie swiss.info într-un comentariu dedicat potenţialului agricol al ţării noastre.
Swiss.info menţionează exemplul lui Christian Hani, un agricultor elveţian care la scurt timp după absolvirea studiilor de agronomie s-a mutat în satul Firiteaz din vestul României şi care acum are un teren agricol de 800 de hectare. >> Citeste
Compania Saptamanii
Prio Foods a anunţat lansarea unităţii de extracţie uleiuri, la Lehliu Gară
prio foods.jpg
Compania Prio Foods, parte a Martifer Group, a anunţat, miercuri, lansarea unităţii de extracţie uleiuri vegetale la Lehliu Gară, investiţie greenfield în valoare de 93 milioane de euro. "Este o onoare pentru mine şi pentru întreaga companie Prio Foods să anunţ astăzi lansarea noii unităţi de extracţie de la Lehliu", a declarat, preşedintele Consiliului de Administraţie Prio Foods, Carlos Martins.
Evenimentul a dat startul operaţiunilor la filiala Prio Extracţie, specializată în procesarea seminţelor şi producţie de ulei vegetal, în scopuri industriale şi de consum. Investiţia este cel mai mare proiect greenfield din România în anul 2011. În sectorul producţiei de ulei vegetal, Prio Extracţie deţine locul întâi ca volum al investiţiei în Europa de Sud-Est şi locul doi la nivelul întregii Europe. >> Citeste

Produsul Saptamanii
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, spune apicultorul Aron Stoica
apicultor.jpg
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, fiind, indiscutabil, cea mai bună din lume, iar pentru promovarea ei în străinătate este nevoie de politici consecvente ale celor aflaţi la guvernarea ţării, afirmă apicultorul Aron Stoica din Câmpeni (Alba), absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care se dedică de o viaţă creşterii profesioniste a albinelor şi protecţiei speciilor autohtone.
"Nu ştiu dacă în ultimul an s-a diminuat sau nu procesul prin care mierea de calitate premium din România se vinde la export în cupaje, pentru a fi amestecată cu cele fără nicio calitate din America de Sud, America de Nord, Mexic, Asia ori din UE. Mierea este un produs local unic şi cel mai corect este ca producătorul să se bucure de recunoaşterea calităţilor acesteia. De regulă, mierea noastră premium trece într-un anonimat absurd, pentru că este absurd să oferi cea mai bună calitate pentru a deveni amestec la ceva fără nicio calitate", a declarat, luni, apicultorul foarte apreciat în afara graniţelor ţării. >> Citeste
Interviu
Radu Roatiş: “Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma sărbătorilor pascale”
roatis radu.jpg
Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma Sărbătorilor Pascale, pentru că există baza legală pentru inventarierea animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Potrivit preşedintelui ANSVSA, autoritatea va demara o serie de controale în sectorul produselor tradiţionale, deoarece "asistăm la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale", în multe cazuri produsele fiind vândute în condiţii improprii sau nu sunt ceea ce cred şi vor românii să cumpere. Radu Roatiş a mai adăugat că România va putea exporta carne de porc pe piaţa comunitară, începând cu partea a doua acestui an, după ce o misiune a CE va controla fermele care solicită să intre la export. >> Citeste
Eveniment
La Galaţi a fost lansat un proiect pentru relansarea pisciculturii şi prelucrării peştelui
pescador.JPG
Camera Agricolă Galaţi a lansat, marţi, proiectul “Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească lunca Prutului inferior - Dunărea inferioară mila 76”, în valoare de 133.000 de lei.
Potrivit directorului Camerei Agricole Galaţi, Floricel Dima, proiectul are ca scop relansarea pisciculturii la nivelul judeţului şi crearea de unităţi economice care să se ocupe de prelucrarea peştelui. Proiectul vizează zona pescărească Lunca Prutului Inferior - Dunărea Inferioară mila 76, iar în acest sens va fi creat un grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol. >> Citeste

Afisari
counter