Home Despre noi Staff Contact  




Data publicarii: Vineri, 24 Iunie 2011  
 

România este singura ţara europeană care nu are o Bursă a Peştelui

peste.jpgRomânia este singura ţara europeană care nu are o Bursă a Peştelui, a declarat, joi, Dinu Aurel, reprezentatul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), la Târgul internaţional pentru dezvoltarea macro-regiunii Dunării.
"România este singura ţară europeană care nu are infrastructura specifică pescuitului, nu are o Bursă a Peştelui, nu are porturi pescăreşti. Practic, nu avem o piaţă a peştelui. Aceste proiecte sunt de importanţă deosebită, dar deocamdată nu am găsit niciun investitor privat dispus să le facă", a spus Dinu Aurel.

Acesta a precizat că ANPA intenţionează să realizeze acest proiect din fonduri europene. "Este destul de e costisitor acest proiect. Până în prezent, este estimat la 20 de milioane de euro şi presupune realizarea unei clădiri la Tulcea şi a 15 puncte de colectare de peşte în Deltă, cinci pe mal şi 10 pe pontoane care îndeplinesc condiţiile europene. Avem deja la Tulcea terenul din partea Primăriei. În cadrul proiectului sunt incluse sistemul IT, dar şi mijloacele de transport", a spus reprezentantul ANPA.

Potrivit acestuia, cererea de finanţare va fi depusă la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional de Pescuit până la sfârşitul lunii iulie, iar proiectul ar putea fi finalizat până la sfârşitul anului 2012.

În decembrie 2006, Consiliul local al municipiului Tulcea a semnat un protocol de colaborare cu ANPA în vederea realizării Bursei peştelui, obiectiv care are drept scop îmbunătăţirea serviciilor de desfacere şi prezentare a produselor piscicole din judeţ. În octombrie 2010, edilii urbei au aprobat Planul Urbanistic Zonal al investiţiei, autorităţile locale urmând să pună la dispoziţia ANPA un teren de 9.053 de metri pătraţi, aparţinând domeniului privat al municipiului, în vederea realizării investiţiei.

Fondurile necesare realizării Bursei peştelui la Tulcea vor fi acordate de Uniunea Europeană, finanţarea urmând să se asigure 100% din Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013.

România va beneficia, până în 2013, de peste 307,618 milioane euro pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării, din care 230,714 milioane euro reprezintă asistenţa UE din cadrul Fondului European pentru Pescuit (FEP), iar diferenţa este asigurată din bugetul naţional.

Axa 1 destinată adaptării flotei de pescuit are alocată o sumă 13 milioane de euro, axa 2 pentru acvacultură - 140 de milioane de euro, axa 3 pentru măsuri de interes comun - 40 de milioane de euro, axa 4 - dezvoltarea zonelor pescăreşti - 100 de milioane euro, iar asistenţă tehnică - 14,3 milioane euro.

În prezent, peştele din Delta Dunării reprezintă sub 1% din ceea ce se vinde pe piaţa din România, cele mai multe specii fiind carasul şi plătica. Peştele capturat din Dunăre, care reprezintă 80% din peştele indigen, se tranzacţionează în cea mai mare parte pe piaţa neagră.

Potrivit Raportului “Delta Warning”, piaţa neagră domină comerţul cu peşte din Delta Dunării, aceasta fiind evaluată la 75% din total. Astfel, în anul 2010, pescarii au capturat 2.090 de tone de peşte, dar există cel puţin 5.000 de tone de peşte capturat ilegal, din care organele de control au confiscat 23 de tone, ceea ce reprezintă doar 0,46% din total. AGERPRES


Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !

 







Editorial
"Băi, avem destule taxe"
rotariu victor.jpg
"Băi, avem destule taxe". Acesta este motivul pentru care Guvernul Boc şi partidele care îl sprijină nu vor să mai fie introdusă taxa pe terenul agricol nelucrat, după cum a explicat un oficial al ministerului Agriculturii. După ce s-au bătut cu pumnul în piept că ei sunt cei care vor pune din nou pe picioare agricultura, în special prin această taxă, menită să încurajeze folosirea propriu-zisă a terenurilor, bravii politicieni ai Puterii şi-au dat seama, din senin, că sunt prea multe taxe.
Un editorial de Victor Rotariu publicat în ziarul Gandul. >> Citeste
Analiza
De ce se înghesuie elveţienii să facă agricultură în România
agricultura_MARE.jpg
Din ce în ce mai mulţi agricultori elveţieni se stabilesc în România, unde pot cumpăra suprafeţe agricole de câteva sute de hectare la preţuri semnificativ mai mici şi mai apoi exportă produsele biologice obţinute în Elveţia sau Germania, scrie swiss.info într-un comentariu dedicat potenţialului agricol al ţării noastre.
Swiss.info menţionează exemplul lui Christian Hani, un agricultor elveţian care la scurt timp după absolvirea studiilor de agronomie s-a mutat în satul Firiteaz din vestul României şi care acum are un teren agricol de 800 de hectare. >> Citeste
Compania Saptamanii
Prio Foods a anunţat lansarea unităţii de extracţie uleiuri, la Lehliu Gară
prio foods.jpg
Compania Prio Foods, parte a Martifer Group, a anunţat, miercuri, lansarea unităţii de extracţie uleiuri vegetale la Lehliu Gară, investiţie greenfield în valoare de 93 milioane de euro. "Este o onoare pentru mine şi pentru întreaga companie Prio Foods să anunţ astăzi lansarea noii unităţi de extracţie de la Lehliu", a declarat, preşedintele Consiliului de Administraţie Prio Foods, Carlos Martins.
Evenimentul a dat startul operaţiunilor la filiala Prio Extracţie, specializată în procesarea seminţelor şi producţie de ulei vegetal, în scopuri industriale şi de consum. Investiţia este cel mai mare proiect greenfield din România în anul 2011. În sectorul producţiei de ulei vegetal, Prio Extracţie deţine locul întâi ca volum al investiţiei în Europa de Sud-Est şi locul doi la nivelul întregii Europe. >> Citeste

Produsul Saptamanii
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, spune apicultorul Aron Stoica
apicultor.jpg
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, fiind, indiscutabil, cea mai bună din lume, iar pentru promovarea ei în străinătate este nevoie de politici consecvente ale celor aflaţi la guvernarea ţării, afirmă apicultorul Aron Stoica din Câmpeni (Alba), absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care se dedică de o viaţă creşterii profesioniste a albinelor şi protecţiei speciilor autohtone.
"Nu ştiu dacă în ultimul an s-a diminuat sau nu procesul prin care mierea de calitate premium din România se vinde la export în cupaje, pentru a fi amestecată cu cele fără nicio calitate din America de Sud, America de Nord, Mexic, Asia ori din UE. Mierea este un produs local unic şi cel mai corect este ca producătorul să se bucure de recunoaşterea calităţilor acesteia. De regulă, mierea noastră premium trece într-un anonimat absurd, pentru că este absurd să oferi cea mai bună calitate pentru a deveni amestec la ceva fără nicio calitate", a declarat, luni, apicultorul foarte apreciat în afara graniţelor ţării. >> Citeste
Interviu
Radu Roatiş: “Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma sărbătorilor pascale”
roatis radu.jpg
Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma Sărbătorilor Pascale, pentru că există baza legală pentru inventarierea animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Potrivit preşedintelui ANSVSA, autoritatea va demara o serie de controale în sectorul produselor tradiţionale, deoarece "asistăm la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale", în multe cazuri produsele fiind vândute în condiţii improprii sau nu sunt ceea ce cred şi vor românii să cumpere. Radu Roatiş a mai adăugat că România va putea exporta carne de porc pe piaţa comunitară, începând cu partea a doua acestui an, după ce o misiune a CE va controla fermele care solicită să intre la export. >> Citeste
Eveniment
La Galaţi a fost lansat un proiect pentru relansarea pisciculturii şi prelucrării peştelui
pescador.JPG
Camera Agricolă Galaţi a lansat, marţi, proiectul “Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească lunca Prutului inferior - Dunărea inferioară mila 76”, în valoare de 133.000 de lei.
Potrivit directorului Camerei Agricole Galaţi, Floricel Dima, proiectul are ca scop relansarea pisciculturii la nivelul judeţului şi crearea de unităţi economice care să se ocupe de prelucrarea peştelui. Proiectul vizează zona pescărească Lunca Prutului Inferior - Dunărea Inferioară mila 76, iar în acest sens va fi creat un grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol. >> Citeste

Afisari
counter