MULTIMEDIA

Culturile de rapita, viitorul agriculturii romanesti

Data publicarii: Miercuri, 18 Mai 2011

Hunedoara: producţia de miere din rapiţă a scăzut la jumătate faţă de anul trecut

Timpul friguros şi culturile relativ slabe au avut efecte asupra producţiei de miere din florile de rapiţă, ea fiind la jumătate din cantitatea realizată anul trecut.
"Producţia de miere de rapiţă a scăzut cu 50 la sută pentru că rapiţa a înflorit târziu, iar culturile au fost mai slabe ca în alţi ani. Primul cules la rapiţă a fost mai slab, mai ales în sudul ţării. În Banat, culturile de rapiţă au fost mult mai bune, dar puţini apicultori au fost în acea zonă", a declarat, marţi, vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Hunedoara, Iosif Korb.

Potrivit acestuia, mierea de rapiţă este solicitată foarte mult la export, în special în Germania, piaţa românească fiind mai puţin obişnuită cu acest sortiment. Anul trecut, apicultorii hunedoreni au obţinut 20 de tone de miere de rapiţă, aproape toată cantitatea fiind livrată la export. Reprezentantul ACA Hunedoara a reamintit că tratamentele aplicate culturilor de plante tehnice trebuie anunţate apicultorilor de către reprezentanţii primăriilor cu cinci zile înainte de efectuarea lor. Măsura are ca scop prevenirea unor intoxicaţii la familiile de albine şi moartea acestora. În egală măsură, apicultorii sunt obligaţi să îşi anunţe prezenţa pe raza unei localităţi la primăriile din zonă. AGERPRES

Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !

Publicitate

CELE MAI NOI STIRI

MACHIAVELLI.ro - stiri politice care conteaza

www.machiavelli.ro

Editorial
"Băi, avem destule taxe"

"Băi, avem destule taxe". Acesta este motivul pentru care Guvernul Boc şi partidele care îl sprijină nu vor să mai fie introdusă taxa pe terenul agricol nelucrat, după cum a explicat un oficial al ministerului Agriculturii. După ce s-au bătut cu pumnul în piept că ei sunt cei care vor pune din nou pe picioare agricultura, în special prin această taxă, menită să încurajeze folosirea propriu-zisă a terenurilor, bravii politicieni ai Puterii şi-au dat seama, din senin, că sunt prea multe taxe.
Un editorial de Victor Rotariu publicat în ziarul Gandul. >> Citeste

Analiza
De ce se înghesuie elveţienii să facă agricultură în România

Din ce în ce mai mulţi agricultori elveţieni se stabilesc în România, unde pot cumpăra suprafeţe agricole de câteva sute de hectare la preţuri semnificativ mai mici şi mai apoi exportă produsele biologice obţinute în Elveţia sau Germania, scrie swiss.info într-un comentariu dedicat potenţialului agricol al ţării noastre.
Swiss.info menţionează exemplul lui Christian Hani, un agricultor elveţian care la scurt timp după absolvirea studiilor de agronomie s-a mutat în satul Firiteaz din vestul României şi care acum are un teren agricol de 800 de hectare. >> Citeste

Compania Saptamanii
Prio Foods a anunţat lansarea unităţii de extracţie uleiuri, la Lehliu Gară

Compania Prio Foods, parte a Martifer Group, a anunţat, miercuri, lansarea unităţii de extracţie uleiuri vegetale la Lehliu Gară, investiţie greenfield în valoare de 93 milioane de euro. "Este o onoare pentru mine şi pentru întreaga companie Prio Foods să anunţ astăzi lansarea noii unităţi de extracţie de la Lehliu", a declarat, preşedintele Consiliului de Administraţie Prio Foods, Carlos Martins.
Evenimentul a dat startul operaţiunilor la filiala Prio Extracţie, specializată în procesarea seminţelor şi producţie de ulei vegetal, în scopuri industriale şi de consum. Investiţia este cel mai mare proiect greenfield din România în anul 2011. În sectorul producţiei de ulei vegetal, Prio Extracţie deţine locul întâi ca volum al investiţiei în Europa de Sud-Est şi locul doi la nivelul întregii Europe. >> Citeste

Produsul Saptamanii
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, spune apicultorul Aron Stoica

Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, fiind, indiscutabil, cea mai bună din lume, iar pentru promovarea ei în străinătate este nevoie de politici consecvente ale celor aflaţi la guvernarea ţării, afirmă apicultorul Aron Stoica din Câmpeni (Alba), absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care se dedică de o viaţă creşterii profesioniste a albinelor şi protecţiei speciilor autohtone.
"Nu ştiu dacă în ultimul an s-a diminuat sau nu procesul prin care mierea de calitate premium din România se vinde la export în cupaje, pentru a fi amestecată cu cele fără nicio calitate din America de Sud, America de Nord, Mexic, Asia ori din UE. Mierea este un produs local unic şi cel mai corect este ca producătorul să se bucure de recunoaşterea calităţilor acesteia. De regulă, mierea noastră premium trece într-un anonimat absurd, pentru că este absurd să oferi cea mai bună calitate pentru a deveni amestec la ceva fără nicio calitate", a declarat, luni, apicultorul foarte apreciat în afara graniţelor ţării. >> Citeste

Interviu
Radu Roatiş: “Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma sărbătorilor pascale”

Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma Sărbătorilor Pascale, pentru că există baza legală pentru inventarierea animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Potrivit preşedintelui ANSVSA, autoritatea va demara o serie de controale în sectorul produselor tradiţionale, deoarece "asistăm la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale", în multe cazuri produsele fiind vândute în condiţii improprii sau nu sunt ceea ce cred şi vor românii să cumpere. Radu Roatiş a mai adăugat că România va putea exporta carne de porc pe piaţa comunitară, începând cu partea a doua acestui an, după ce o misiune a CE va controla fermele care solicită să intre la export. >> Citeste

Eveniment
La Galaţi a fost lansat un proiect pentru relansarea pisciculturii şi prelucrării peştelui

Camera Agricolă Galaţi a lansat, marţi, proiectul “Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească lunca Prutului inferior - Dunărea inferioară mila 76”, în valoare de 133.000 de lei.
Potrivit directorului Camerei Agricole Galaţi, Floricel Dima, proiectul are ca scop relansarea pisciculturii la nivelul judeţului şi crearea de unităţi economice care să se ocupe de prelucrarea peştelui. Proiectul vizează zona pescărească Lunca Prutului Inferior - Dunărea Inferioară mila 76, iar în acest sens va fi creat un grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol. >> Citeste

Afisari