Home Despre noi Staff Contact  




Data publicarii: Miercuri, 09 Martie 2011  
 

Radu Roatiş: “Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma sărbătorilor pascale”

roatis radu.jpgMieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma Sărbătorilor Pascale, pentru că există baza legală pentru inventarierea animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Potrivit preşedintelui ANSVSA, autoritatea va demara o serie de controale în sectorul produselor tradiţionale, deoarece "asistăm la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale", în multe cazuri produsele fiind vândute în condiţii improprii sau nu sunt ceea ce cred şi vor românii să cumpere. Radu Roatiş a mai adăugat că România va putea exporta carne de porc pe piaţa comunitară, începând cu partea a doua acestui an, după ce o misiune a CE va controla fermele care solicită să intre la export.

- Tot mai multe voci, în special reprezentanţii Asociaţiilor Crescătorilor de Ovine, susţin că nu vom avea miei româneşti de Paşte din cauza problemelor legate de inventarierea şi crotalierea animalelor. Care este situaţia în momentul de faţă?
Este falsă ideea că nu există bază legală şi că nu se poate face această identificare. Diferenţa este că până anul trecut statul era cel care suporta de la buget plata întregii acţiuni de identificare, respectiv plata crotaliei, aplicării ei, plata înregistrării în sistemul informatic şi acest lucru se făcea prin medicii veterinari.
Începând cu acest an, plata crotaliei revine în exclusivitate proprietarului, care este fie o persoană fizică, o întreprindere individuală sau un SRL care are animale, deci forme de proprietate diferite, însă plata crotaliilor îi revine în întregime. Noi am oferit posibilitatea ca introducerea în sistemul naţional informatic să fie făcută nu numai de medicii veterinari ci şi de operatori autorizaţi pentru SNIA, care poate fi chiar un reprezentat al unei asociaţii. Ceea ce am cerut noi este legat de faptul că o asociaţie când vine şi operează cu animale care sunt proprietatea celui care le deţine şi care până la urmă va fi beneficiarul unei subvenţii sau a unor sume stimulative pe care le acordă staul român din bugetele naţionale sau comunitare să-şi asume o responsabilitate. Altfel, se poate naşte un litigiu, multe raporturi juridice nefavorabile din care asociaţia se poate dezice. Practic, acel proprietar spune într-un act oficial că îmi încredinţează mie ca asociaţie şi îmi dă puterea de a opera într-o bază de date informaţiile despre animalele pe care le am eu.
Aceasta este de fapt nemulţumirea preşedinţilor de asociaţii. Dacă au 500 de membri înscrişi trebuie să facă acest lucru într-o formă de legalizare. Ei spun: cum să mă duc eu să legalizez această chestiune? Dar până la urmă cine va fi responsabil de faptul că oamenii nu au primit nişte bani şi au încredinţat datele personale către această asociaţie? Trebuie raporturi clare şi ferme. Dacă preşedintele asociaţiei face anumite impuneri cu care acel proprietar nu mai este de acord? Şi după ce a intrat în acea asociaţie, se dezice şi vrea să opereze în nume propriu?
În ceea ce priveşte obţinerea crotaliilor, Autoritatea a emis norme despre modul cum trebuie să arate o crotalie. Ce criterii trebuie să îndeplinească atunci când este aplicată pe urechea animalului, care sunt caracterele care individualizează animalul. Din acel moment este o piaţă liberă. Producătorii de crotalii le pot distribui crescătorilor direct prin asociaţii, fiind furnizori primari sau prin furnizorii secundari, respectiv prin medicii veterinari. S-a creat o piaţă liberă în care se va intra într-o formă concurenţială. Fiecare va dori să-şi vândă crotaliile şi fiecare va dori să dea un preţ cât mai mic pe aceste crotalii. Aici nu mai este apanajul unui medic veterinar neapărat. O asociaţie care reprezintă un milion, 100.000 sau 10.000 de oameni poate negocia cu producătorul sume foarte bune.

- Concluzionând, vă aşteptaţi să aveţi probleme din acest punct de vedere?
Dacă vor fi probleme pe piaţa românească în această perioadă nu vor fi din cauza sistemului legislativ sau a serviciilor veterinare, ci din cauza bâlbei sau a lipsei de interes a producătorilor şi a lipsei de responsabilitate. Niciodată în România nu s-a întâmplat ca din vina serviciilor veterinare să nu se găsească miei de Paşte. La ora actuală am trimis adrese către prefecturi ca în şedintele de colegii prefecturale să solicite tuturor primăriilor notificarea către direcţiile sanitare veterinare pentru locaţiile în care doresc să scoată miei la vânzare şi să facă sacrificarea, ca să fim pregătiţi, pentru că aceste lucruri aşezate din timp se pot face normal şi firesc, respectând totodată regulile de bunăstare şi igienă, dotate cu apă, scurgere şi canalizare. Dacă un cioban are 100 sau 2000 de oi şi a cumpărat crotalii, le-a identificat el personal, prin medicul veterinar al asociaţiei, nimic nu-l poate împiedica să ajungă cu mieii în aceste locuri. Dimpotrivă, vom dispune permanentizarea zilelor de sărbătoare cu colegii mei din cadrul igienei pentru a verifica carcasele şi modul în care se face această vânzare, fără abateri de la normele legislative.

- În altă ordine de idei, ANSVSA a făcut o solicitare la Comisia Europeană în ceea ce priveşte prelungirea perioadei de tranziţie pentru producerea de lapte conform materie primă pe piaţa românească? Ce ne puteţi spune despre acest demers?
Am facut o solicitare către Comisie faţă de prelungirea perioadei cu un an, maximum doi ani, vizavi de obţinerea laptelui materie primă. La sfârşitul acestui an expiră perioada de derogare acordată României pentru laptele materie primă. Am avut iniţial patru ani, dar s-a renunţat la doi, deşi nu eram pregătiţi pentru că, din nefericire, dar şi din cauza crizei sistemul creditării nu a mai putut susţine implementarea programelor pentru diversele ferme şi unităţi mari pentru a oferi posibilitatea crescătorilor de animale să se alinieze la standardele CE vizavi de numărul total de germeni şi de celule somatice din laptele materie primă. Am făcut această solicitare de prelungire către Comisie pentru că sunt oameni care au făcut investiţii şi eforturi majore ca să atingă acest obiectiv. Din punctul nostru de vedere acel ordin comun al MADR şi al ANSVSA poate să se transforme într-o formă legislativă care să devină şi stimulativă pentru cei care ating aceste standarde. Practic, ştim că de acum mai stăm un an de zile, anunţăm toate asociaţiile, creăm pârghiile necesare ca să obţinem acest target. Facem un program naţional de comunicare şi le spunem: laptele pe care îl vindeţi dacă nu are parametri de calitate, nu aveţi cum să luaţi mai mult de 0,5 lei lei pe litru, dar dacă acel lapte obţinut de la un animal sănătos, este îngrijit, supus acţiunilor sanitare veterinare, este curat grajdul, este sănătos proprietarul, iar laptele este transportat în vase curate şi sănătoase către procesare, deci având un lapte conform poţi să primeşti 1,1 lei pe litru. Consider că acest lucru ne va rezolva şi o problemă socială majoră. În România, din cele două milioane de gospodării ale populaţiei, cei care ţin animale îşi pot suplimenta veniturile. De cele mai multe ori, în gospodării, lemnele, gazul, lumina sunt plătite din banii obţinuţi pe lapte, iar dacă face un efort să ţină o vacă, două, trebuie să găsim forma în care poate creşte 15 vaci, dar să fie curate şi astfel va primi, nu 5.000 de lei vechi pe litru ci aproximativ 10.000 lei vechi pe litrul de lapte. Oferim o alternativă crescătorilor de animale care doresc să treacă în această variantă, să aibă implicit o formă de câştig prin aducerea laptelui la norme conforme, dar şi stimularea celor care au reuşit să fac acest pas.
Odată cu finalizarea acestei etape, România nu ştiu dacă va mai putea beneficia de acest lucru. Acum trebuie să cerem şi să oferim alternativa crescătorilor de animale ca să punem la punct acest lucru.

-Sunt şanse să obţinem derogarea de la CE?
Primul lucru ca să ai şanse este să ceri, iar al doilea să dai garanţii şi să fii serios. Noi dacă vom spune că ne-am gândit că această perioadă o să o fructificăm printr-un act normativ care va cuprinde anumite lucruri, şanse există. Însă trebuie să le fructificăm. Vorbim de două milioane de gospodării ale populaţiei şi nu ştim la această oră câţi sunt dispuşi să facă acest lucru. Cu certitudine nu toţi. Sunt oameni în vârstă care nu vor mai trece în această formă, vor ţine o vacă, două, pentru consum propriu, dar sunt şi tineri cărora le cresc şansele să aiba un loc de muncă.

-De ce cantităţi de lapte ar fi vorba?
De exemplu, la o vacă pe gospodărie cu o medie de 10 litri, într-o perioadă de 7 luni pe an, zic eu că este o cantitate apreciabilă de lapte care poate fi conformă cu standardele CE, şi cred că pot să îndeplinesca normele, nu numai cei cu 30 sau 100 de vaci ci şi cei care au numai 5 vaci.

- Concret, normele nu sunt foarte stricte pentru un ţăran care deţine doar câteva vaci?
Un ţăran care are 10 vaci, pe care le îndrăgeşte, le iubeşte şi le respectă starea de igienă, poate foarte uşor să atingă aceşti parametri cu un grajd curat şi cu acea stare de igienă constantă şi temeinic pregătită.

-În legatură cu produsele tradiţionale. Ce pregăteşte Autoritatea în acest sens?
Asistăm în ultima perioadă la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale. Ceea ce nu este rău, nici pe departe. Ceea ce este însă de neînţeles, din această dorinţă de organizare este că foarte mulţi uită că trebuie să creeze nişte condiţii pe care trebuie să le pună la dispoziţia adevăraţilor producători de produse tradiţionale. Acele ordine 111 şi 113 ale ANSVSA au permis şi au creat cadrul legal de a face acest lucru, dar nu înseamnă că pe toate tarabalele din România pline de praf trebuie să ne apucăm să vindem carne, cârnaţi şi alte produse care pot periclita sănătatea consumatorilor. Un alt aspect este cel referitor la faptul că cei care promovează şi susţin produsele tradiţionale, lucru pe care îl facem şi noi, trebuie să înţeleagă că şi această formă de activitate poate avea propria ei decredibilizare.
Nu o dată am întâlnit situaţii în care, pentru că o brânză obţinută în mod tradiţional are un preţ mai mare, au apărut substitutorii care se duc în supermarket cumpără şi reambalează şi o vând ca produs tradiţional. Am văzut şi şoric cu ştampilă de Danemarca, vândut ca şoric tradiţional. Vreau să atrag atenţia că vom demara o serie de controale împreună cu autorităţile locale vizavi de condiţiile pe care le oferă cei care organizează aceste târguri, de autencitatea producătorilor şi de cea a produselor pe care vor să le scoată la vânzare pentru că răspunderea pentru sănătatea publică aparţine autorităţii. Am dori să fim înţeleşi de opinia publică pentru că până la urmă noi sunt cei care dispunem măsuri pentru protejarea sănătăţii publice. Autoritatea este prima instituţie din România care a scris un ghid pentru vânzarea produselor tradiţionale şi care a fost înmânat prin direcţiile sanitar-veterinare tuturor producătorilor şi celor care fac înregistrarea lor. Autoritatea nu poate fi de acord cu orice formă insalubră de vânzare a unor produse. Este până la urmă şi o percepţie de moralitate pentru că acei oameni vin cu toată încrederea să cumpere aceste produse de la tine, pe care te consideră un ţăran sau producător autentic al unui produs tradiţional, şi pe care le consumă împreună cu familia, copiii şi prietenii, iar tu le pui în pericol starea de sănătate.

-Domnule preşedinte, ce ne puteţi spune despre ieşirea pe piaţa comunitară cu carnea de porc din România?
Suntem în faza în care Autoritatea a terminat programul de implementare pe care l-am agreat împreună cu cei de la Asociaţia Română a Cărnii şi Patronatul Crescătorilor de Porci, l-am trimis către Comisie şi aşteptăm în această perioadă o misiune a serviciilor veterinare europene pentru a evalua unităţile care vor dori să facă export. Cred că acest lucru va fi undeva la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, când în procedură legislativă va fi aprobată modificarea legislaţiei care va stipula clar că această formă propusă de România permite ieşirea în comerţul intracomunitar şi la export cu carnea de porc.

- Putem afirma că la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, România va ieşi la export pe piaţa comunitară cu carne de porc? La ora actuală sunt solicitări în acest sens?
Da, binenţeles. Firmele care solicită şi îndeplinesc condiţiile vor putea exporta începând cu sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie. În privinţa solicitărilor, la ora actuala sunt propuneri de la cel puţin trei unităţi foarte mari din România.

- Se pune tot mai des problema reorganizării ANSVSA? Cum vedeţi forma actuală de organizare a autorităţii? Consideraţi că aceasta este formula optimă?
Opinia noastră este că această formă sub care este organizată autoritatea, modul de aşezare la nivel guvernamental, este unul care corespunde principiilor europene şi garantează sănătatea publica şi cea a animalelor. Noi nu ne putem compara cu alte ţări din UE. Lituania, de exemplu, are formă de organizare similară cu cea a României, dar Grecia sau Cipru au un alt mod. România are o formă de creştere a animalelor şi de proprietate cu totul particulară faţă de alte state membre. Este foarte greu în România să faci activitate sanitar veterinară.
Ai o industrie foarte perfomantă în domeniul alimentar, ai forme diferite de creştere a animalelor de la ferme mari până la mici grădini zoologice şi gospodării individuale. Ai o legislaţie pe care trebuie să o armonizezi cu toate aceste forme de creştere şi peste ele mai ai şi gestiunea bolilor şi a produselor alimentare consumate zi de zi în România.Forma actuala este garanţia pentru sănătatea publică şi cea animală.
Noi considerăm că din fericire, în ultimii ani, au crescut mult partenerii de dialog şi cei cu care noi ar trebui să ţinem legătura, respectiv formele asociative, care sunt foarte responsabile în domeniul bovinelor, păsărilor şi porcinelor.

-O ultimă întrebare. Se fac presiuni pentru schimbarea modului de organizare a ANSVSA, în subordinea altei instituţii, respectiv MADR?
Presiuni vor exista întotdeauna atâta timp cât există unii care au interesul să vândă oricând, oricum şi oricât. ANSVSA este reprezentantul instituţional al statului faţa de cei 22 de milioane de cetăţeni. Nu se pune problema unei separări, a unei migrări într-o altă zonă. MADR are propriile sarcini şi responsabilităţi şi considerăm că respectarea şi implementarea Politicii Agricole Comune sunt elemente care se adresează şi pe specificul MADR, dar şi pe cel al ANSVSA.AGERPRES


Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !

 







Editorial
"Băi, avem destule taxe"
rotariu victor.jpg
"Băi, avem destule taxe". Acesta este motivul pentru care Guvernul Boc şi partidele care îl sprijină nu vor să mai fie introdusă taxa pe terenul agricol nelucrat, după cum a explicat un oficial al ministerului Agriculturii. După ce s-au bătut cu pumnul în piept că ei sunt cei care vor pune din nou pe picioare agricultura, în special prin această taxă, menită să încurajeze folosirea propriu-zisă a terenurilor, bravii politicieni ai Puterii şi-au dat seama, din senin, că sunt prea multe taxe.
Un editorial de Victor Rotariu publicat în ziarul Gandul. >> Citeste
Analiza
De ce se înghesuie elveţienii să facă agricultură în România
agricultura_MARE.jpg
Din ce în ce mai mulţi agricultori elveţieni se stabilesc în România, unde pot cumpăra suprafeţe agricole de câteva sute de hectare la preţuri semnificativ mai mici şi mai apoi exportă produsele biologice obţinute în Elveţia sau Germania, scrie swiss.info într-un comentariu dedicat potenţialului agricol al ţării noastre.
Swiss.info menţionează exemplul lui Christian Hani, un agricultor elveţian care la scurt timp după absolvirea studiilor de agronomie s-a mutat în satul Firiteaz din vestul României şi care acum are un teren agricol de 800 de hectare. >> Citeste
Compania Saptamanii
Prio Foods a anunţat lansarea unităţii de extracţie uleiuri, la Lehliu Gară
prio foods.jpg
Compania Prio Foods, parte a Martifer Group, a anunţat, miercuri, lansarea unităţii de extracţie uleiuri vegetale la Lehliu Gară, investiţie greenfield în valoare de 93 milioane de euro. "Este o onoare pentru mine şi pentru întreaga companie Prio Foods să anunţ astăzi lansarea noii unităţi de extracţie de la Lehliu", a declarat, preşedintele Consiliului de Administraţie Prio Foods, Carlos Martins.
Evenimentul a dat startul operaţiunilor la filiala Prio Extracţie, specializată în procesarea seminţelor şi producţie de ulei vegetal, în scopuri industriale şi de consum. Investiţia este cel mai mare proiect greenfield din România în anul 2011. În sectorul producţiei de ulei vegetal, Prio Extracţie deţine locul întâi ca volum al investiţiei în Europa de Sud-Est şi locul doi la nivelul întregii Europe. >> Citeste

Produsul Saptamanii
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, spune apicultorul Aron Stoica
apicultor.jpg
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, fiind, indiscutabil, cea mai bună din lume, iar pentru promovarea ei în străinătate este nevoie de politici consecvente ale celor aflaţi la guvernarea ţării, afirmă apicultorul Aron Stoica din Câmpeni (Alba), absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care se dedică de o viaţă creşterii profesioniste a albinelor şi protecţiei speciilor autohtone.
"Nu ştiu dacă în ultimul an s-a diminuat sau nu procesul prin care mierea de calitate premium din România se vinde la export în cupaje, pentru a fi amestecată cu cele fără nicio calitate din America de Sud, America de Nord, Mexic, Asia ori din UE. Mierea este un produs local unic şi cel mai corect este ca producătorul să se bucure de recunoaşterea calităţilor acesteia. De regulă, mierea noastră premium trece într-un anonimat absurd, pentru că este absurd să oferi cea mai bună calitate pentru a deveni amestec la ceva fără nicio calitate", a declarat, luni, apicultorul foarte apreciat în afara graniţelor ţării. >> Citeste
Interviu
Radu Roatiş: “Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma sărbătorilor pascale”
roatis radu.jpg
Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma Sărbătorilor Pascale, pentru că există baza legală pentru inventarierea animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Potrivit preşedintelui ANSVSA, autoritatea va demara o serie de controale în sectorul produselor tradiţionale, deoarece "asistăm la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale", în multe cazuri produsele fiind vândute în condiţii improprii sau nu sunt ceea ce cred şi vor românii să cumpere. Radu Roatiş a mai adăugat că România va putea exporta carne de porc pe piaţa comunitară, începând cu partea a doua acestui an, după ce o misiune a CE va controla fermele care solicită să intre la export. >> Citeste
Eveniment
La Galaţi a fost lansat un proiect pentru relansarea pisciculturii şi prelucrării peştelui
pescador.JPG
Camera Agricolă Galaţi a lansat, marţi, proiectul “Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească lunca Prutului inferior - Dunărea inferioară mila 76”, în valoare de 133.000 de lei.
Potrivit directorului Camerei Agricole Galaţi, Floricel Dima, proiectul are ca scop relansarea pisciculturii la nivelul judeţului şi crearea de unităţi economice care să se ocupe de prelucrarea peştelui. Proiectul vizează zona pescărească Lunca Prutului Inferior - Dunărea Inferioară mila 76, iar în acest sens va fi creat un grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol. >> Citeste

Afisari
counter